Despre primul tur cu însoțitor în Thailanda cu Raluca

M-am întors zilele trecute din Thailanda (nu, nu m-am săturat). Bronzată, cu sare în păr și plină de vânătăi. De data asta vânătăile au venit de la o prima încercare cu paddle board-ul. Dar să revenim la ce începusem să vă povestesc. A fost a cincea mea intrare în țara asta și cu siguranță nu ultima.

Am experimentat acum Thailanda dintr-o nouă ipostaza, ca și însoțitor de grup, încercând să le arăt și altora locurile care pe mine m-au fermecat, să-i fac să simtă Thailanda dincolo de Phuket și de poveștile pe care le citim și auzim peste tot. E o ipostază de care eram curioasă și care a venit oarecum natural. Și cu toate că din punctul meu de vedere timpul pe care l-am petrecut de data asta acolo (10 nopți) a fost mult prea scurt, cred că am reușit să cuprindem câteva activități și momente care vor rămâne pe viață în mintea celor care ne-au acompaniat în călătorie.

Bangkok

Am început cu Bangkok-ul, orașul care-ți dă cele mai extreme senzații din momentul în care-i calci pragul. Ajungi în aeroport și ești asaltat de mulțimile de oameni care roiesc ca într-un furnicar. Mai apoi pe drumul către oraș te lasă mască infrastructura incredibilă. Ajungi la cazare și dacă ai inspirația să stai într-un hotel ca cel în care am stat noi – cu infinty pool și un super view – te gândești serios să-ti petreci zilele doar lenevind la piscină și ascultând sunetele orașului. Și it’s nothing wrong with that, doar că n-ai cum să nu fii curios să vezi ce e beyond the shiny view.

Noi am ieșit din prima seară în Ratchada (thank you, Vio) și am dat peste mirosuri, texturi, gusturi și oameni care ne-au făcut să plângem (la propriu, și nu e vorba de nimic deep, doar prea mult iute), să râdem în hohote sau pur și simplu să privim curioși spectacolul din jurul nostru.

Plimbările pe Chao Phraya au fost unul dintre highlight-urile vizitei în Bangkok, oamenii noștri au rămas uimiți de tot ce se întâmplă pe râu – lumea urcă și coboară în viteză din bărci, angajații urlă în portavoci cuvinte indescifrabile, bărcile se intersectează și trec una pe lângă cealaltă ca într-un dans, mizeria se amestecă cu acoperișurile aurite ale templelor. Și oamenii sunt de toate felurile, rasele și orientările. Ajungem într-o seară și pe Khao San, mâncăm durian, stăm la terasă, bem beri mari (inside joke) și plecăm nu înainte să ne salute prietenos un șobolan chiar de sub tejgheaua de la intrare, în apropierea bucătăriei. Nimic șocant, face parte din peisaj. Luăm tuk-tuk-uri către casă și avem norocul să dăm peste niște șoferi care se iau la întrecere până ajungem la destinație. Părul ne flutură în vânt și râsetele noastre se pierd în gălăgia orașului. Un moment care personal îmi va rămâne întipărit pe viață.

N-ai cum să nu cazi lat în fiecare seară după o zi în Bangkok. Găsim un pic de liniște la sky bar-ul în care ne adunăm în ultima seară, privim orașul în timp ce culorile apusului se oglinesc pe sticla clădirilor din jur, în paharele pline de licori de toate felurile și pe fetele noastre care deja încep să prindă nuanțe maronii. Ne mai amintim și de Grand Palace și de furnicarul de acolo și după 3 nopți ne facem bagajele și din nou to the airport.

Koh Lanta

Koh Lanta – probabil insula mea preferată din Thailanda, cu toate că dacă e să aleg, fiecare loc pe care l-am văzut în țară asta mi-a plăcut într-un alt fel. Ajungem aici aproape de apus și suntem hipnotizați de lumina caldă și culorile care se reflectă parcă la infinit în mare și în urmele lăsate de ea pe plajă odată cu refluxul. Găsim crabi și stele de mare. E puțină lume și e liniște, exact ce aveam nevoie după zumzetul continuu din Bangkok.

Ne petrecem zilele plimbându-ne din loc în loc, unii luând scutere pentru a explora mai mult, alții bucurându-se doar de sweet, sweet silence. Nu pierdem niciun apus, ar fi păcat. Unul ne prinde pe paddle board-uri, activitate din care fiecare iese puțin șifonat: căzături, vânătăi, zgârieturi. Nimic serios.

Mergem într-o zi la Phi Phi și ne alăturăm puhoiului previzibil de turiști și suntem dați pe spate de frumusețea insulei Bamboo. Nu mai vrem să plecăm. În altă zi mergem și pe Koh Rok și dăm de un puhoi de data asta total neașteptat de turiști. Oh well, tot frumos e, și avem parte de niște sesiuni de snorkeling mega reușite.

Într-o după masă ajungem și la cursul de gătit, care cu toate că nimeni nu se aștepta să fie un highlight al călătoriei, într-un final chiar a fost. Să ne fi văzut bucuria după ce gustam din propriile creații culinare. Am ajuns la concluzia unanimă că sunt cele mai bune mâncăruri gustate de-a lungul zilelor petrecute în Thailanda.

După curs ne întoarcem la cazare nu înainte de a face un disco session în songteaw-ul în care călătorim (again, inside story). Și după 4 nopți plecăm de pe Lanta nu înainte de a se întipări undeva în noi cuvintele rostite de owner-ul unui bar de pe plajă. La întrebarea noastră: “Are you happy here?” el ne-a trântit un “I’m happy everywhere”. Punct.

Aonang

Încă 3 nopți în Thailanda, ajungem în Aonang. Total alt peisaj și altă poveste. Multă lume, multe longtailboat-uri, stânci care ies dramatic din mare, kayace, vânători de selfie-uri perfecte peste tot, restaurante indiene, saloane de masaj. Vedem maimuțe (nu ne împrietenim cu ele), luăm longtail până la Railay pentru un apus și o cină, vedem Phra Nang Cave Beach, ne bucurăm de câteva masaje în liniște, de night market-ul din apropierea cazării noastre și de cazarea în sine – o oază de liniște și răcoare în viața tumultoasă a stațiunii. Și într-o dimineață avem parte de încă un highlight al călătoriei: turul cu kayace prin canion și pădurile cu mangrove. O super experiență, mai ales că am plecat devreme și am evitat mulțimile care intrau în canion chiar când noi ieșeam. Epic.

What a ride! M-am bucurat tare mult că la sfârșitul trip-ului oamenii frumoși cu care am călătorit aveau zâmbete pe față și își aminteau cu drag secvențe din experiența asta. Fiecare de ce a fost impresionat, în funcție de personalitate. Le mulțumesc din suflet și sunt sigură că vom mai vedea împreună some bits and pieces din lumea asta frumoasă, cândva în viitorul apropiat. Cheers guys, you are beautiful and you rock!

Și la fel ca anul trecut, here’s the soundtrack of this year’s trip .

— Raluca